1. Toata lumea viseaza?
Da. Studiile de laborator au aratat ca cele mai dinamice visuri le avem in timpul tipului de somn caracterizat de miscarea rapida a ochilor (REM – Rapid Eye Movement). In timpul somnului REM creierul este foarte activ, ochii se misca sub pleoape in toate directiile si muschii mari ai corpului sunt relaxati. Somnul REM apare la fiecare 90 – 100 de minute, de 3 – 4 ori pe noapte si dureaza mai mult pe masura ce noaptea inainteaza. Ultima perioada REM poate dura in jur de 45 de minute. Visurile mai putin dinamice se produc in restul noptii.

2. De ce oamenii intampina greutati in a-si reaminti visurile?
Unii oameni nu au dificultati in a-si reaminti constant o parte din visuri, in timp ce altii nu si le amintesc decat ocazional sau chiar deloc. Aproape tot ce se intampla in timpul somnului – visurile, gandurile care apar noaptea , precum si amintirile din treziri scurte – sunt uitate pana dimineata. Este ceva legat de fenomenul somnului in sine, care face dificila reamintirea a ceea ce s-a intamplat; din aceasta cauza cele mai multe visuri sunt uitate daca nu sunt ... >> | Share it now!

1. Ce este visul lucid?
Visul lucid este o forma speciala de constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne continuam visul, fara a ne trezi. Desi fiziologic nu exista modificari semnificative fata de somnul cu vis obisnuit, datorita modificarilor importante din campul constiintei consideram visul lucid alta forma de constiinta, diferita de somnul cu visuri.

2. Istoria cercetarii visului lucid
Marturii despre posibilitatea de a fi constient in timpul visului ne-au ramas din vechime: Aristotel, Sf. Augustin, maestrul sufi Ibn El-Arabi, diversi intelepti tibetani (recunoscuti prin celebra Yoga tibetana a visurilor).

Primele studii stiintifice despre posibilitatea de raman lucid in timpul visului, de a sti ca visezi in timp ce visezi, au fost prezentate pe larg de catre doctorul olandez Frederick van Eeden in 1913, relatand 14 ani de experienta personala in visul lucid si analizand 352 de astfel de visuri. De asemenea, el este care a introdus termenul de „vis lucid” pentru a semnifica „claritatea mentala” in timpul unui vis.

Van Eeden considera visul „o stare in care senzatiile fizice, fie ... >> | Share it now!

1. Care este importanta visurilor in religia ortodoxa?

Explorarea visurilor nu este abordata foarte detaliat in textele Sfintilor Parinti. Visurile nu sunt foarte importante datorita riscurilor pe care le poate reprezenta interpretarea visurilor, atata vreme cat nu avem sufletul curatit prin post si rugaciune.
Visurile revelatoare au totusi un rol semnificativ in evolutia doctrinei crestine si in consolidarea unor dogme. Exista multe astfel de visuri in Sfanta Scriptura, poate cel mai cunoscut fiind visul lui Iosif in care ingerul i se arata pentru a-i spune ca se va naste Pruncul Sfant, Iisus.

2. Ce este visul?

Sfantul Ioan Scararul defineste astfel visul: “este miscarea mintii in somn o data cu nemiscarea trupului”. In timpul noptii, cand trupul este imobilizat, miscarea mintii este numita vis sau reverie. Pe timpul zilei, aceeasi miscare a mintii poarta numele de imaginatie, ne invata Sf. Ioan Scararul.

3. Care sunt tipurile de visuri descrise de Sfintii Parinti?

In timpul somnului omul poate vedea trei lucruri: vise, vedenii si descoperiri. Sfantul Nichita Stetathos le ... >> | Share it now!

1. Ce sunt undele cerebrale?
Manifestarile electrice ale activitatii creierului sunt undele cerebrale. Acestea sunt particularizate in functie de amplitudinea undei, frecventa, pattern-ul specific.

Aparatul care masoara si inregistreaza aceste unde cerebrale este electroencefalograful. Acesta are 16 electrozi de contact (care iau contact direct cu pielea capului) si sunt sensibili la curentii bioelectricici ai creierului. Acesti electrozi sunt amplasati in toate partile craniului, pentru a inregistra modificarile din toti lobii creierului (frontal, central, parietal, occipital, temporal)

Exista cinci tipuri de unde cerebrale principale si peste zece tipuri secundare.

Tipurile principale de unde sunt:
Gamma: 40-70 Hz. (cicli pe secunda)
Beta:12-30 Hz
Alfa: 8-12 Hz.
Theta: 4-8 Hz.
Delta: 0,5-4 Hz.
Undele secundare reprezinta modificari ale acestor tipuri de baza. Prezentam doar cateva : Alfa variant lent, Alfa variant rapid, Alfa „ascutit”, ritmul „Mu”(en arceaux), teta ascutit, ritmul Iota, Delta hipersincron, ritmul „Pi”, unde de tip lambda, fusurile de somn, complexul K, ... >> | Share it now!